Dezinfectia Cu-Ag

Posted on Posted in Articole

Continuam ciclul nostru de articole despre tratarea apei din piscina. Acum a venit randul unei alte metode, care ne ajuta sa micsoram foarte mult consumul de clor, dar nu il inlocuieste total.
Cuprul
Cuprul este cunoscut drept unul dintre cei mai buni distrugatori de alge, oxizii si sulfatii de cupru fiind folositi ca pesticide, algicide si fungicide. Algicidele pe baza de cupru vandute in industria piscinelor sunt printre cele mai bune.
Argintul
Pe de alta parte , argintul este cunoscut de secole ca un foarte eficient distrugator de bacterii si virusi. Sulfadiazina de argint este tratamentul standard pentru arsuri si rani deschise, iar nitratul de argint este folosit pentru a proteja ochii nou-nascutilor.
Observarea acestor proprietati benefice ale metalelor a avut loc inca din antichitate. Fenicienii puneau monezi de argint in vasele de ceramica in care pastrau apa si de asemenea foloseau amfore de cupru. Grecii beau din pocale de argint si isi stocau apa in rezervoare de argint.
Apoi in Evul Mediu, mamele stiau ca dand sa manance copiilor cu linguri de argint ii feresc de boli.
Vikingii isi inchegau corabiile cu chingi de cupru pentru a nu se prinde algele de ele, iar mai tarziu, pionierii Vestului Salbatic puneau in butoaiele in care stocau apa sau laptele, dolari de argint.

Deci o asa veche traditie nu se putea sa nu se transforme intr-o metoda moderna de a trata si apa dintr-o piscina. Prin moderna inteleg secolul 20, caci pe la jumatatea acestui secol s-au facut pasii seriosi in cercetarea ei.
In principiu exista doua moduri de a introduce cuprul in apa : fie sub forma de ioni, fie combinat cu un agent chelator. Agentul chelator este un compus chimic care poate sa formeze impreuna cu un metal un complex solubil, stabil, neionizat.
In schimb argintul nu poate fi adaugat folosind un agent chelator. El trebuie introdus in apa doar ca ioni.
Astfel cel mai uzual mod de a adauga cuprul si argintul este cu ajutorul unui ionizator ( sau ionizor). In anii ’60 NASA a dezvoltat un ionizator cu argint, pentru a dezinfecta apa potabila folosita de astronautii Programului Spatial Apollo in misiunile lor. Apoi, tot in America, INTEC AMERICA CORPORATION a fost prima companie ce a comercializat sistemul de ionizare cu utilizare in domeniul bazinelor de inot.
Ionizatorul este un aparat ce se cupleaza in circuitul hidraulic de retur al apei, dupa filtru, si trebuie alimentat la curent electric ( la fel ca sterilizatorul UV sau electrizorul de sare). Ionizatorul este format din minim doi electrozi din aliaj de cupru-argint ( 90 -97% cupru) supusi unui curent continuu de voltaj scazut si un microprocesor ce controleaza continutul in ioni al apei.
Apa trece prin ionizator si ia cu ea ionii de cupru si argint eliberati de electrozi. Cantitatea de ioni produsi este direct proportionala cu intensitatea curentului electric, controlata de catre procesor. Interactiunea microscopica a ionilor cu algele si bacteriile are doua aspecte. In primul rand algele si bacteriile sunt omorate prin oprirea proceselor de hranire si inmultire pe care le efectueaza enzimele lor. In plus, sarcina pozitiva a ionilor atrage particulele in suspensie din apa cu sarcina negativa (mizeriile) unindu-se cu ele si formand compusi de dimensiuni mai mari – deci ionii actioneaza si ca floculant.
Electrozii se erodeaza in timp pe masura ce apa trece peste ei, iar ei elibereaza ionii mai sus amintiti. Electrozii trebuie inlocuiti periodic si continand un metal pretios (argintul) nu sunt chiar ieftini. Pentru a evita galvanizarea catodului ( electrodul legat la polul negativ al sursei, prin care iese curentul electric) prin acoperirea cu oxizi si resturi organice, polaritatea curentului electric se schimba alternativ la fiecare 5 minute. Aceasta schimbare de polaritate permite ca fiecare electrod sa fie pe rand catod, asigurand o curatare si o uzura egala a celor doi electrozi.
Pentru a vedea cand trebuie inlocuiti electrozii, exista kituri de testare, dar ele masoara doar cuprul, nu si argintul, asa ca se presupune ca aceste doua materiale se epuizeaza simultan. Ceea ce nu este intotdeauna corect.
Cel mai mare beneficiu al ionilor de cupru si argint este ca sunt stabili, ceea ce inseamna ca ei raman activi in piscina asigurand o protectie reziduala pe termen lung. Mai exact ei stau in apa pana sunt absorbiti de vreun microorganism sau alga cu care formeaza particule mai mari ce pot fi indepartate lesne prin filtrare. Cu alte cuvinte ei stau in apa pana isi ating scopul, saptamani sau chiar luni, chiar daca sistemul de ionizare a fost oprit !
Concentratia de cupru necesara pentru purificarea piscinei si prevenirea formarii algelor este între 0,5 si 0,7 miligrame pe litru (mg / L) sau parti per milion (ppm).

Ionizatorul poate fi folosit in ape cu conductivitate electrica foarte variata. Totusi, daca apa este foarte pura si deci are conductivitate electrica sub 200 μS tebuie folosit un curent continuu de tensiune mai mare – pana la 48 V ( fata de uzualul 7-12 V). Pe de alta parte, in cazul unei ape sarate, deci cu conductivitate electrica foarte mare, trebuie limitata intensitatea curentului pentru a nu provoca o supraincarcare cu ioni ( supradozare).
Totodata electrozii trebuie sa fie facuti din metale de mare puritate, altfel impuritati precum carbonul pot pata linerul.
Cu toate ca am spus ca ionii au o caracteristica remanenta, este necesara si o dezinfectare complementara, cu clor, dar in doze mult mai mici decat la o piscina tratata numai prin clorinare. Actiunea ionilor de cupru sau argint este lenta, si in plus ei nu pot lupta impotriva materiei organice.

La achizitia unui ionizator trebuie sa cantariti de la bun inceput oferta : sunt ionizatoare ieftine dar la care electrozii sunt aproape jumatate din pret si trebuie inlocuiti la 3 luni si sunt ionizatoare care costa mai mult ca investitie initiala, insa au electrozi mai ieftini, ce dureaza si 2 ani.

Avantaje
• Este un procedeu natural caracterizat de o reactia chimica naturala prin care nu se formeaza produsi secundari.
•Ionizorul permite o reducere de pana la 80% cantitatii de clor utilizate.
•Nu strica echilibrul apei din moment ce ionii sunt pH-neutri
•Este eficient pentru orice valoare a pH. De exemplu, spre deosebire de clor care isi pierde foarte mult din eficacitate la un pH de peste 8, electroliza cupru-argint isi pastreaza eficacitatea constanta in purificarea apei chiar in cazul unui pH foarte ridicat
•Economic : electroliza cupru-argint nu necesita decat o investitie initiala (achizitia unui ionizor). Instalarea lui este destul de simpla, insa trebuie facuta de un specialist
•Spre deosebire de dezinfectia cu UV sau ozon, are caracter remanent
Dezavantaje
•Din cauza ca procesul de electroliza cupru-argint este unul lent, acesta nu exclude utilizarea unui dezinfectant pe baza de clor pentru o dezinfectie eficienta si totala a apei.
•Necesita un oxidant pentru a controla materia organica provenita de la inotatori si mediu, intrucat ionii nu pot oxida contaminantii ( tot clorul poate fi si oxidantul)
•Argintul formeaza compusi insolubili cu clorul, iar cuprul compusi insolubili cu carbonul, compusi ce precipita si creaza pete brune pe liner.
•Exista riscul aparitiei efectului de par verde la utilizatorii ce au avut parul decolorat in ultimul timp, lucru ce poate distra pe toata lumea, mai putin pe protagonisti.
La fel ca zincul si calciul, cuprul este esential pentru formarea oaselor, integritatea celulelor rosii, imunitate, functiile pielii si ale sistemului nervos, prezenta de oxigen in sange si conversia beta-carotenului in vitamina A.
Da, este adevarat, cuprul este un micronutrient necesar dietei noastre. Si pentru putin amuzament va spun ca pentru a acoperi necesarul zilnic de cupru ar trebui sa beti cate 4 litri de apa dintr-o piscina tratata prin ionizare !

Dar noroc ca exista si moduri mai bune de a va hrani corect !

2 thoughts on “Dezinfectia Cu-Ag

  1. Prin aceasta proceduraa de ionizare nu se obtine cumva argint coloidal? Si cupru, desigur. Nu ma prea pricep, de asta sunt aici, in combinatie previn atat aparitia bacteriilor cat si a ciupercilor si algelor.
    Dar am citit ca macar o data pe luna tot trebuie tratament cu clor pentru a distruge materiile organice.

    1. O paralela putem face, insa nu putem spune ca ceea ce obtinem este “argintul coloidal”.
      Intr-adevar si argintul coloidal se obtine tot printr-un proces de electroliza, intrucat din punct de vedere ştiinţific el reprezinta o dispersie lichidă de argint elementar in apa.
      Dar in primul rand aceasta dispersie este produsa in apa distilata, in al doilea rand este folosita pentru uz intern (deci prin ingerare) si in al treilea rand este o dispersie doar de argint si atat.
      In cazul metodei descrise in articol vom avea o apa cu ioni de argint si de cupru si ma refer strict la ce rezulta in urma electrolizei.
      Si nu in ultimul rand, electrolizoarele folosite sunt diferite pentru cele doua aplicatii. Cele pentru argint coloidal trebuie normate de catre producator pentru a produce o concentratie bine definita de solutie coloidala de argint.
      Si da, dupa cum am precizat si in articol, nu se exclude total dezinfectia cu clor (din pacate).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *