Biofilmul

Posted on Posted in Articole

In lumea profesionistilor acesta este un termen arhicunoscut, insa in mod sigur printre utilizatori, nu toti sunt constienti de prezenta acestui inamic uneori nevazut, cu care trebuie dusa o lupta mai serioasa.

Ce este bio-filmul?

Biofilmul reprezinta orice grupare de microorganisme, a caror celule se lipesc una de alta si adera la o suprafata. In cazul piscinelor si spa-urilor, biofilmul reprezinta o cantitate mare de bacterii ce traiesc in colonii, care adera la suprafete din mediul acvatic si incep sa formeze un strat vascos si lipicios.

In bazine de apa biofilmul duce la apa tulbure, proliferarea algelor, depuneri pe schimbatorul de caldura si chiar coroziune a partilor metalice (unele tipuri de biofilm pot avea pH foarte acid, aproape 1). Biofilmul se autoperpetueaza si este dificil de indepartat, iar mediul lui natural il constituie umezeala. Chiar daca uscam o anume suprafata, nu inseamna ca am indepartat acest strat nociv. Doar l-am adus intr-o stare latenta, din care iese imediat ce da din nou de apa. In plus, biofilmul in sine este rezistent la clor, brom si alti dezinfectanti.

Cum se formeaza biofilmul?
Procesul de formare a fost impartit de oamenii de stiinta in 5 etape succesive, care compun un ciclu continuu.

Fixarea
Celulele planctonice aterizeaza pe o suprafata. Prin celule planctonice intelegem bacteriile singulare, ce plutesc prin masa de apa. Ele se fixeaza imediat, prin producerea unei substante dulci lipicioase, ce tine celulele lipite si le ataseaza de suprafata.

Colonizarea
Bacteriile incep sa de multiplice si sa se divida (pe scurt sa se inmulteasca), sporindu-si efectivele. Acesta este momentul cheie in care daca nu sunt indepartate, formarea biofilmului devine ireversibila. Aceasta etapa dureaza de la minute la, maxim, ore.
Substanta dulce produsa are o structura fibroasa, care creeaza o retea intre celulele in sine si intre ele si suprafata de contact. Aceasta retea poate fi foarte complexa : celulele pot chiar imparti materialul genetic si pot avea o structura organizata. Biofilmul poate fi subtire, cat dimensiunea unei singure celule, sau gros de cativa centimetri – in functie de mediul in care se dezvolta !

Protejarea
Acum colonia incepe sa se protejeze de invadatori. Invadatori precum chimicalele mortale (clor, brom), enzimele sau orice factor care vrea sa o distruga. Acum bacteriile incep sa excreteze un strat protector numit film de exopolizaharide. Acest film este lipicios, vascos si foarte consistent. Acum colonia este gata pentru o expansiune exploziva !

Dezvoltarea
Pentru o imagine plastica, putem asemana biofilmul cu un recif de corali, acesta creste si devine rezistent. Coloniile mari chiar absorb anumite substante menite sa le distruga. Clorul sau bromul pot distruge maxim stratul de suprafata, insa straturile de la baza suprafetei traiesc si se multiplica in continuare. Un avantaj il constituie faptul ca pe masura ce stratul creste in grosime, devine tot mai greoi si incepe sa se destrame. Dar asta este totodata si un dezavantaj pentru ca bucatile ce se desprind migreaza spre alte suprafete, unde continua colonizarea.

Difuzarea ( sau redistribuirea) – partile ce se desprind se ataseaza de alte zone ale suprafetei respective. Si ciclul reincepe.

Care este impactul ?
Biofilmul se formeaza pe orice suprafata. Adica la o piscina sau un spa, aceasta inseamna peretii, fundul, barele si treptele scarilor, cosurile skimmerelor, interiorul filtrului, interiorul pompelor si in mod special conductele.
Piscinele, spa-urile, hottub-urile au cateva lucruri in comun. Toate contin apa, au o retea de conducte si jeturi. De asemenea sunt frecventate de utilizatori ce aduc o pleiada de contaminanti care hranesc biofilmul. De aceea acesta apare, indiferent de protocolul de intretinere pe care il avem.
Noi credem ca suntem la adapost, deoarece perceptia generala este ca dezinfectantii ucid toate bacteriile din piscina. Insa nu este asa ! Chimicalele folosite ca dezinfectant ( clor, brom, etc) distrug doar bacteriile ce plutesc prin apa, cele in asa-zisa stare planctonica, care reprezinta circa 1% din totalul bacteriilor. Restul, de 99%, se afla legate in biofilm. Pentru a putea fi distruse, acestea trebuie mai intai dislocate din colonie, sparta protectia de care dispun in reteaua respectiva.
In momentul de fata preocuparile cercetatorilor nu se indreapta spre crearea de noi dezinfectanti, ci spre crearea de cai prin care sa fie desprins biofilmul din zone in care nu se poate ajunge ( precum conductele), aducand bacteriile in starea planctonica in care pot fi distruse de catre dezinfectanti.

Indepartarea biofilmului
Indepartarea se poate face mecanic sau chimic.
Bineinteles ca mecanic putem indeparta doar biofilmul de pe suprafetele la care putem ajunge si pe care le putem peria sau aspira. Putem scapa astfel de bacteriile de pe pereti, de pe fundul piscinei, din filtru, de pe scari sau din cosul skimmerelor. Prin frecarea directa, biofilmul este desprins de pe suprafetele respective, clorul il omoara, iar filtrul il retine. Insa trebuie avuta mare grija cu intretinerea periodica a mediului de filtrare, prin curatare fizico-chimica, pentru a evita acumularea biofilmului in patul de filtrare.
Insa pentru zonele in care nu putem ajunge cu peria sau cu buretii, precum in tubulatura sau incalzitoare, trebuie sa apelam doar la metoda chimica. Exista substante chimice proiectate special pentru a dezlipi stratul vascos de pe suprafetele unde s-a format, si care trebuie folosite in paralel cu dezinfectanti corespunzatori, care ucid apoi bacteriile desprinse.
Exista si niste metode ecologice, folosindu-se enzime, acizi naturali sau chiar muschi . Enzimele si acizii naturali se hranesc cu nutrientii si rezidurile din apa ce contribuie la dezvoltarea biofilmului, stopand astfel proliferarea acestuia. Insa pe masura ce biofilmul reuseste totusi sa se formeze, obisnuindu-se cu prezenta acelor produse, un nou arsenal de produse trebuie introdus.

Accentuam faptul ca dupa folosirea produselor de distrugere a biofilmului, trebuie neaparat verificat si curatat chimic filtrul. Daca este vorba despre o piscina masiv infestata si care a fost tratata pentru prima oara, atunci puteti avea in vedere chiar inlocuirea mediului filtrant.

Nu uitati : biofilmul este un factor ce influenteaza direct consumul de dezinfectanti. Daca tineti sub control formarea lui, veti tine sub control si cantitatea de dezinfectant folosit.

Dar cum tineti sub control formarea lui ?

Prin munca si rigurozitate:
–  Periati peretii, gurile si cosurile skimmerelor, scarile, proiectoarele, duzele cel putin o data pe saptamana. De asemenea este indicata si curatarea deckului piscinei, intrucat si acolo se poate forma biofilm si de acolo il puteti introduce in apa.
–  Mentineti nivelul recomandat de dezinfectant, verificati saptamanal (la piscinele private) si dozati conform nevoilor.
–  Curatati chimic filtrul ( nu doar prin spalarea inversa)
–  Folositi algicizi si enzime, cele mai bune instrumente in combaterea formarii biofilmului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *